Multe m-au lasat, mai mult sau mai putin, cu gura cascata de-a lungul timpul. Adica, da, e fain, da' de ce? Si ca sa nu intind prea mult momentul de tensiune, pentru a nu vedea cum neuronii se lungesc de prea multa curiozitate, o sa spun despre ce e vorba: sesiunea de gatit Electrolux.
Intr-un cadru mirific, in Iincinta Clubului Cortina ,intr-o companie extrem de placuta, intr-un mediu familiar, cu sotzul din “dotare”, alaturi de cele mai bune prietene, Mihaela (prietena si colega de pe Bucataras.ro) si Angelica Nistor de la Ardei Iute, in 21 nov, ne-am apucat de gatit. Si nu oricum, ci sub ochiul vigilent a lui Catalin Voicu. Aici e aici! Fac o maaare paranteza tinand sa specific ce “aparat” avea baiatu' asta…. las condeiul jos, stau pe coate si incerc sa ma imaginez manevrandu-l pe langa fripturile mele pana ar aparea instant si garnitura :)). Nu ca n-ar fi fost frumusel si priceput el, da' n-am voie sa scriu asta pentru ca: 1, e articol culinar si 2, e Cezar langa mine si-mi da peste degete. J) Asa ca sterg repede cu radiera (PS: v-am pacalit, nu sterg nimic, l-am trimis sa duca gunoiul. :))
Revenind, in prezenta plina de firesc si jovialitate a fetelor de la Good Food, asistenta distinsa, plina de viata (si pofta de bucate, hihihi :)), a doamnei Carmen Georgescu (tot respectul pentru ceea ce sunteti), compania extrem de amabila si dulce a fetelor de la Golin Harris, plus cineva frumos si drag, Loredana de la Bucatarese Vesele... invitata Angelicai, am incercat sa dam fiecare ce avem mai bun, cu emotiile de rigoare.
Cand am pasit in sala de gatit m-am visat intr-o sala de bal. In pasi de vals butonam comenzile plitei cu inductie, la fel imi preparam cafeaua la primii zori ai diminetii, pentru ca, mai apoi sa poftesc la placintele rumene din cuptorul super destept pus la dispozitie... Bing! M-am trezit realizand ca nu e casa mea si nici sculele mele :((( ci sunt acolo pentru a va demostra eficacitatea, eleganta si profesionalismul lor.
Cu buna dispozitie si incredere m-am apucat sa prepar caramelul. Da, da, reteta aceea foaaaarte grea, extraordinar de sofisticata, in care caramelizezi zahar si pui frisca. Greu dom’ne..ca s-a branzit! :))) De emotie, maybe. A caramelului, nu a mea, hihi! Sfaturile primite instant: fa asa, pune asa, fa altul, nu m-au doborat. Io, mandra si incapatzanata am cerut doar… rabdare! :)) Asa ca… dupa testul picaturii, am transferat vasul intr-unul cu apa rece si amestecand cu incantatii si descantece (in gand), tacticos, c-o lingura de lemn, bingo! S-a reparat caramelul.
Da, stiu, nu ma suduiti ca dau din casa:))), ca dau numa' despre mine:))), dar o fac pentru ca orice gospodinuta speriata de acest mic "esec" sa stea linitita si sa fure pontul. Mi-am vazut apoi linistita de treaba preparand blatul, asambland cupola de inghetata intercalata intre straturi cu caramel buclucas in timp ce-n dreapta mea, cuminte si discreta, Miha a preparat o lasagne delicioasa, iar Angelica, plina de incredere si pricepere a ocupat coltul opus al bucatariei.
Ma asteptam la o usoara tensiune, dat fiind faptul ca era atata lume necunoscuta, ca nu suport pe NIMENI in bucatarie cand gatesc :))), insa organizarea perfecta, naturaletea si veselia celor prezenti m-au facut sa ma simt ca acasa. Desi mi s-a parut ca au trecut multe ceasuri, aproape in acelasi timp, sau mai bine zis, la timpul potrivit am terminat toate. Primul fel, al Angelicai, a fost de exceptie.
Delicioasele si aspectuoasele mini terine de pui au fost acompaniate perfect de un piure aromat cu dovleac si cartof, sosul de capere... si rosioarele cu usturoi. A urmat fiebinte, rumena si aburinda, lasagnea Mihaelei,
ca-n final sa apara si bomba calorica, Baked Alaska.
Recunosc, n-a fost la fel de delicios ca cel preparat acasa, din lipsa timpului care ne-a impins sa apelam la inghetata cumparata, inegalabila cu inghetata de vanilie, cremoasa, din reteta originala. N-a contat, insa, a compensat seara minunata, atmosfera, zambetele de pe fata celor prezenti, spontaneitatea, dezinvoltura si ustensilele profesionale cu care am gatit. PS: ma duc sa caut inghetata de vanilie. Din cea adevarata! :))))
foto.CatalinVoicu
da' ce-mi place cum ai scris, ca te unge la suflet 
