Din ciclul ”Tot ce-i romanesc nu piere” continui sa va redau ce spunea un biet poet al carui creier a sfarsit prin a fi bazait de muste, lasat fiind in bataia soarelui dupa o autopsie “riguroasa”.
“Un popor nu poate sa se sinucida numai pentru a face pe placul altora. Chiar pentru inflorirea agriculturii avem cea mai mare lipsa de industrie, caci industria consuma, in mare parte, productele agricole. Afara de aceasta, nu se poate admite de orice om serios ca aceasta tara sa lase a se folosi altii de beneficiile ce rezulta din transformarea productelor pamantului in obiecte fabricate .
Prin continua inlaturare a pamantenilor li s-au luat insa mijlocul de-a se dezvolta si sustine practica si inteligenta afacerilor , spiritul de intreprindere , educatiunea industriala si comerciala , cu un cuvant acea cultura ce se dobandeste prin exercitiul industriei si comertului . Industriasul si comerciantul roman , nesustinut prin nicio masura de statul pentru care plateste contributii si indeplineste tot felul de sarcini , neavand mijloace si neputandu-si-le procura din lipsa de adevarate institute de banca a trebuit sa renunte la industrie , la comert si , ca sa nu piara , a trebuit sa se faca functionar , fie oricat de rau platit .
Egalitatea nu a insemnat la noi prefacerea claselor de sus in clase muncitoare – cu o munca superioara se intelege – ci boierirea claselor de jos, infectarea acestora cu rusinea de munca si bolirea de deprinderea claselor vechi de-a castiga mult din munca putina.” - Opere , vol. IX
”Plangerea generala e ca nu sunt bani la noi, ca industria si comertul nu pot prospera , fiindca ele nu gasesc bani pentru trebuintele lor , sau ca nu-i pot gasi decat cu dobanda prea scumpa si, in general, numai cu siguranta reala. Este incontestabil ca , in tara ca si in Bucuresti , nu exista o adevarata banca , care sa inlesneasca trebuintele comertului si ale industriei, ca aceia in mainile carora e concentrat numerarul , atat in Moldova dar si in Tara Romaneasca , dau bani imprumut c-o dobanda a carei plata , trebuie sa cauzeze ruinarea acelor clase” - Opere, vol. X
"Noi credem ca imparatia vecina (Imperiul Austro-Ungar ), care intelege atat de bine toate acestea , ar trebui sa chibzuiasca cu noi, in aceasta privire un modus vivendi , nu zic sa ne inlesneasca , de a ne crea o piata pentru munca populatiilor noastre din targuri . O deplina subjugare economica , in conditiile de astazi ale muncii , e egala cu saracirea , demoralizarea si moartea.
Fabricarea inlauntrul granitelor a acelor produse care reclama , absolut sau comparativ , un volum mai mare de munca decat in alte tari dar sunt vitale pentru natiune , este intelept a fi incurajata , nicidecum sistata . Aplicarea de catre o tara precar dezvoltata economic , a politicii liberului schimb in relatiile comerciale externe , o aserveste inevitabil natiunilor puternice .
La noi sporirea veniturilor statului inseamna , totdeauna , diminuarea veniturilor fiecarei gospodarii private" - Opere , vol. XI
"Noi romanii am facut din scoli numai unelte in care se ingramadeste invatarea unei multimi de cunostinti , fara sa fi ingrijit deloc pentru cresterea inimei si caracterului , invatandu-se carte nu pentru ea insasi , ci pentru a trece cat se poate de repede prin toate clasele , a face tot atat de repede si de superficial dreptul la o facultate oculta si a intra cat mai curand intr-un post . Dupa sistema de la noi elevii pierd cu totul in scoala primara si putinul simt practic si iubirea pentru ocupatiunea parintilor...nici ca se gandesc la altceva decat a deveni functionari. Functiile sunt privite ca niste sinecure pe care titularul le exploateaza pe cat este in slujba , caci fiecare stie si s-a convins demult ca, de-ar lucra sau n-ar lucra, de si-ar implini sau nu datoria, e cu desavarsire egal ; data afara tot va fi daca va veni alt ministru .
Facultatile straine , foarte riguroase pentru indigenii lor , nu sunt deloc riguroase ci din contra , foarte ingaduitoare pentru straini . Arareori se va vedea in strainatate un fiu de taran sau de breslas dedandu-se , pe cheltuiala tarii unui studiu ingrat ; se vor vedea feciori de bani gata luand burse pentru a studia dreptul , medicina sau tehnica , acesti beneficiari majoritari ai burselor fiind rude cu diverse persoane oficiale influente , sunt de o remarcabila sterilitate intelectuala. In schimbul unei stiinte cat se poate de putine, vin cu pretentiuni exagerate. Raul cel mare al faptului ca scolile noastre produc aspiranti la posturi – si nimic mai mult - este acela ca scoate din sfera lor oamenii de jos, pentru a-i arunca intr-o pozitie maestrita, pe care, apoi, nu o mai pot mentine decat prin sarlatanii si cotcarii, corupand astfel oamenii pana in moralul lor .
Bogatia unui popor sta in munca, nu in bani, a incuraja munca , atat pe cea musculara cat si pe cea intelectuala , a o diversifica, a o crea acolo unde nu exista, a da aptitudinilor nationale posibilitatea de a se aplica , inseamna a construi , cu pragmatism , o economie nationala" - Opere , vol. XII
" Independenta politica si dezvoltarea durabila a unui stat sunt determinate de gradul sau de prosperitate economica .Singura cale onesta de dobandire a avutiei este munca .Ierarhia sociala n-ar trebui sa fie decat o ierarhie a muncii .Semidoctii si cei cu constiinta patata trebuie eliminati , neintarziat , din toate posturile care le permit sa influenteze prezentul si viitorul tarii .Silirea lor la munca productiva este imperios necesara .
Statele demagogice au inventat pseudoproblema egalitatii pentru a escamota problema reala a libertatii . Lupta dintre partidele politice se da pentru obtinerea controlului asupra mintii noastre .Fiecare dintre ele stie ca din acel moment a pus mana pe forta noastra fizica si intelectuala .
Este intr-adevar ciudat de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru , cum , din chiar senin si intr-o singura noapte , putea sa se creada indestul de bogat pentru a introduce la el , forme de civilizatie si insitutii pe care tarile apusene , bogate prin industrie si printr-o dezvoltare economica de sute de ani , abia le pot plati . Puterea productiva a natiei n-a crescut , n-a putut sa creasca in raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizatie straina , introduse cu gramada in tara noastra .
Astfel statul romanesc nu mai este un produs al rasei romane ci un text frantuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l intelege si nu-l va intelege niciodata . Peste tot aceeasi idee : sa dau strainilor ce-mi cer ; cat pentru romani putin imi pasa ! Constitutia noastra punand greutatea pe o clasa de mijloc , parte straina , parte neexistenta , a dat loc la o declasare generala din cele mai dezastruoase . Nu mai exista alta deosebire intre oameni , decat cea pe care o stabileste banul , oricum ar fi castigat . Mita e-n stare sa patrunza orisiunde in tara aceasta , pentru mita capetele cele mai de sus ale adminnistratiei vand sangele si averea unei generatii ...Oamenii care au comis crime grave raman somitati , se plimba pe strade , ocupa functiuni inalte , in loc de a-si petrece viata la puscarie...Ne multumim daca actele guvernantilor de azi nu sunt de-a dreptul de inalta tradare , abstractie facand de toate celelalte defecte ale lor , precum marginirea intelectuala , slabiciunea de caracter , lipsa unui adevarat si autentic sentiment patriotic .Tradatorii devin oameni mari si respectati , barfitorii de cafenele- literatori , ignorantii si prostii - administratori ai statului roman. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii ci de interese personale - care pastrand numai coaja legilor si goala aparenta , calca fagaduielile facute natiei in ajunul alegerilor , fac tocmai contrariul de ceea ce au promis. Organizarea lor nu inseamna decat disciplina oarba a unei societati de esploatatie sub comunii sefi de banda.Traind din politica si prin politica Administratia nu este decat o unealta de falsificare a alegerilor .
Populatia autohtona scade si saraceste, carti nu se citesc ; patura dominanta n-are nici sete de cunostinti , nici capacitate de a pricepe adevarul. Daca acest sediment invata , o face din sila , gonind dupa o functie .Si pentru a avea o functie trebuie sa fii inrudit cu ei .Acela ce cuteaza a se revolta fata de aceasta stare de lucruri este denuntat opiniei publice de catre negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca antinational, ca reactionar .Raul esential care ameninta vitalitatea poporului roman este demagogia." - Opere , vol XIII
.............................................................................................................................................................................................................................................
Ma opresc aici pentru ca brusc mi-am dat seam ca Eminescu poate fi confundat cu un gazetar din ziua de astazi . Nu imi spune nimic nou. Si au trecut 122 de ani de la moartea sa. Cat de incremeniti in tipare putem sa fim!
Ne extaziem in fata geniului sau, dar stiti ce epigrama a facut furori la moartea sa ? :
X, pretins poet, acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum.
L-aș plânge, dacă-n balamuc
Destinul său n-ar fi mai bun;
Căci până ieri a fost năuc
Și nu e azi decât nebun!
