Pentru unii, cafeaua este băutura magică, fără de care nu se poate începe o zi. Ceșcuța de cafea ține de ritualul de fiecare dimineață, de ritualul fumatului, de ritualul discuției pasionate, sau relaxate cu un prieten.
Iată că de câtva timp există în calendarul social și o zi internațională a acestei băuturi miraculoase, ale cărei origini sunt învăluite în numeroase legende.
Potrivit uneia, cafeaua a apărut în secolul al IX-lea în Etiopia Unde a fost desoperită accidental de un păstor, pe nume Khalid, iar cei care s-au bucurat primii de savoarea ei au fost niște călugări (conform unui document din 1671).
Mai există și legenda romanțată asemeni celor 1001 de nopți, a șeicului Omar din Mocha (Yemen) care, exilat fiind, și-a salvat viața grație acestei băuturi miraculoase.
În fapt, prima mențiune despre cafea apare în secolul al XV-lea, într-un document redactat la mănăstirea Sufi din Yemen.
Oricum, toate sursele sunt unanime pentru a recunoaște că primele boabe de cafea au fost descoperite și folosite pentru prepararea cafelei, accidental, sau intenționat, în regiunea Kaffa, din Etiopia. De la acest toponim vine și denumirea cafelei, „kuahwek”/ "kahwa", ceea ce în arabă înseamnă „stimulent” "revigorant".
Odată descoperite binefacerile cafelei, ea s-a răspândit în lume, mai întâi în India, America și Europa, după care în insulele Java și Ceylon (unde o cultivau coloniștii olandezi) și apoi în Persia, Turcia și Orientul mijlociu.
Prima cafenea din lume a apărut la Constantinopole, în 1475, iar în Europa, abia peste 200 de ani (1675) la Veneția.
În diferite locuri din lume, acolo unde se servește cafea, ritualurile și rețetele diferă. În Turcia se bea o cafea făcută la nisip, dulce, tare și neagră, dată în clocot de mai multe ori și turnată peste zahărul din ceșcuțe. În Grecia, cafeaua se face cu zahăr cubic înmuiat în alcool flambat. În Austria se servește cafeaua cu lapte fierbinte și toping din cremă de lapte. În Franța, laptele se servește separat, lângă ceșcuța de cafea, iar în Italia a apărut renumitul espresso, o cafea mică și concentrată. Luigi Bezzera, în 1901 a inventat primul aparat de făcut cafea espresso, perfecționat mulți ani mai târziu, când a apărut și celebrul cappucino (al cărui nume vine de la numele unor călugări). A propos de cappucino, o regulă a bunelor maniere zice că într-un local public nu se poate cere așa ceva, decât la ore antemeridiene...
Plecând de la cafea, industria alimentară a inventat fel de fel de alte licori, sortite îmbunării zilelor noastre: cafeaua instant, cappuccino (macchiato, ristretto, romano) cu diferite esențe și gusturi, „cafe con panna” cu toping de frișcă dulce, cafeaua frappe, shotul de esspreso, tare și amar, etc.
În America se bea o cafea diluată mult, în cești mari, ca de lapte („caffee americano”) și în multe țări din lume, în special din Europa, cafeaua este servită cu un adaos de: vodkă, sherry, coniac, ciocolată, lapte, smântână...
Se consideră că cele mai multe cești de cafea se beau în Statele Unite, dar și numărul americanilor este copleșitor, comparativ cu locuitorii celorlalte țări...
Există o Organzație Internațională a Cafelei (ICO), cu sediul la Londra, înființată în 1963 sub auspiciile ONU, având 77 de state membre, cele mai importante fiind și cele producătoare și consumatoare mari de cafea.
Există și un site web dedicat Zilei Internaționale a Cafelei, unde companiile și asociațiile din domeniu sunt invitate să-și facă publice evenimentele, pentru a fi cunoscute în lumea largă. (www.icocoffeeorg.tumblr.com)
Pentru documentare am folosit:
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2016/10/01/ziua-internationala-a-cafelei-11-07-12
https://www.publika.md/ziua-internationala-a-cafelei-lucruri-interesante-despre-cea-mai-adorata-bautura-din-lume_2760781.html
Pentru ilustrare, am folosit imagini de pe www.google.com
