Comentarii (9)
asa e "boyuletz", dar sunt prea multi 
si nu le mai facem fatza !
Frumos indemn, dar fara sustinere din partea unor "mari puteri" din interior sau din exterior, nu prea vad sa avem curajul necesar sa ne ridicam 
Si asta pentru ca ne-am pierdut complet increderea in acel "mai bine" in care am tot sperat an de an.....
”... iar unde intorci capul, peste tot vezi numai mall-uri, corporatii, banci, farmacii si cazino-uri. Atat. Asta-i “the Bucharest Dream”. ..”, adaug eu: BĂNCI, multe una lângă alta, vezi pe Ștefan Cel Mare și lângă sau mai bine zis printre ele nici nu știu cum le cheamă Săli de pariuri, BET..... 
((((((((((au răsărit ca și ciupercile. Problema mare e că toți ne-am lăsat pe-o ureche: lasă că merge și așa, poate vin alții și fac ce trebuie pentru noi , noi d=ne vedem de salariu și rutina vieții Zilele trecute, m-am ridicat și eu cu ceva pretenții, am fost elegant apostrofată, să-mi văd de lungul nasului Deccciii Silviu Brucan, Dumnezeul să-l odihnească a fost indulgent atunci când a prevăzut că doar după 25 de ani de la revoluție, țara va reveni acolo unde îi este locul 
eu spun că mai trebuie încă cel puțin 15 generații ca să fim în ritm cu ceilalți Upss, m-a luat valul Bun articol 
Probabil suna ciudat dar,din multe puncte de vedere,mi-e bine cu mine asa cum sunt acum.
Fiecare e liber sa faca ceea ce crede ca este mai bine pentru propria persoana.
Nu cred ca ingradirile sunt multe,doar lehamitea ori lenea.
Zic si eu
Problema este lipsa solidaritatii. Sunt lucruri care ne afecteaza pe toti, aici nu vorbim de cat de bine ii este unei persoane. Pe mine ma ingrijoreaza faptul ca si eu la randul meu voi avea copii care si ei la randul lor vor avea copii. Iar reactiile acestea in lant ne afecteaza pe termen lung. Si mie mi-e bine, din punctul meu de vedere, dar nu asta am vrut sa subliniez. Articolul nu se refera neaparat la mine. Se refera la cei care-si doresc sa faca o meserie, iar Guvernul le-a rapit dreptul de a urma o scoala de specialitate, se refera la cei care si-au petrecut cei 18 ani din viata intr-un orfelinat si sunt lasati de izbeliste pe strazi fara un viitor pentru ca regulile nu permit ca cei majori sa mai stea acolo, se refera la toti cei care se duc la munca doar de dragul de a avea un loc de unde sa se intoarca acasa, la toti formatorii care sunt plini de lehamite si nu au nicio motivatie, exemplele propriu zise dupa care se ghideaza copiii nostri, la toti drogalaii si parasutele - aceste pseudovedete care influenteaza tot ceea ce misca in aceasta tara si nu numai. Se refera la spitalele lasate-n paragina pentru ca BOR sa mai ridice o Biserica si la toate tratamentele mizerabile aplicate celor care-s fortati sa munceasca la negru pentru ca nu au alta varianta. Si as putea continua lista. Ultimii 8 ani din viata mi i-am petrecut facand turul tarii in ceea ce a constat case de copii, orfelinate, fundatii caritabile, fundatii pentru cei cu dizabilitati, sectii de spitale etc. Nu vreti sa va imaginati cum e sa ii explici unui copil de 8 ani fara maini si fara picioare ca trebuie sa priveasca viitorul cu mult optimism. De altfel nu stii cum e sa vina o mama la tine sa-ti spuna ca in urma cu o luna, fetita ei a fost la unul din cursurile mele de gatit si s-a simtit foarte bine. Iar acum ii gasisera o tumore pe creier si mai avea 6 luni de trait. Cunosc profesori de scoala generala care au iesit la pensie pe o gluma de bani si acum cauta in gunoaie dupa sticle de plastic. Lucrurile nu sunt ok. Si prima schimbare pleaca de la fiecare. Pentru ca daca ai pretentii de la tine, si vrei sa faci mai mult, sa te ajuti pe tine ajutandu-i totodata pe cei din jur, lucrurile ar fi mult mai bune. Eu unul mi-am propus sa incerc s-ajut macar o persoana pe luna. In ciuda timpului pe care nu-l am. As putea dezbate 2 saptamani incontinuu pe acest subiect, care la mine a depasit de multa vreme stadiul de ipoteza.
Da,se pare ca a sunat cam egoist ceea ce am scris eu.
Am inteles foarte bine ideea ta.Solidaritate nu mai exista de multa vreme din foarte multe motive,iar dramele personale le intalnim la fiecare pas.
Din pacate,nu mai suntem solidari nici macar sufleteste,lucru care de altfel nu ne-ar costa nimic.
Crede-ma ca stiu prea bine ce inseamna boala,moartea si neputinta de a te lupta cu un sistem care este bolnav ori corup el insusi.
Chiar daca eu personal nu am avut parte de suferinte majore,am suferit la fel de mult cand nu am putut sa fac mai mult pentru oameni de care chiar imi pasa.Pentru cei care mi-au cerut ajutorul ori pentru cei care am stiut ca au nevoie de ajutor.
Din pacate,posibilitatile noastre sunt reduse iar cei care ar putea schimba ceva,nu o fac.
Alex,ai dreptate!am citit pe nerasuflate articolul tau si admir spiritul tau critic!
Multumesc din suflet. Mai am multe de zis, abia am inceput 
))))
Alex , postezi la ore imposibile pentru mine de aceea nu ti-am descoperit talentul de scriitor pana acum.Imi place cum gandesti si ma bucura faptul ca esti tanar.Mult succes! Indraznesc sa fac o critica pe care o primeam si eu la varsta ta:mai putine englezisme, te rog.
ULTIMELE COMENTARII
La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi
TOP
utilizatori
1103 puncte
1014 puncte
165 puncte
133 puncte
126 puncte
CONTACT
Bucataras.ro
[email protected]
