Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie)
Arhanghelii Mihail şi Gavril sunt veneraţi în multe sate drept patroni ai casei. Este o sărbătore mare, care ţine trei zile, 8,9, şi 10 noiembrie. Prima zi este numită ,,capul Arhanghelului”, a doua ,,mijlocul” iar a treia ,,coada Arhanghelului”.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)
Când Fecioara Maria a împlinit trei ani, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana şi-au împlinit făgăduinţa făcută Domnului, de a da copilul în dar lui Dumnezeu. Această zi, a aducerii Sfintei Fecioare la templu, este cunoscută de către credincioşi sub numele de ,,Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi este o zi de pocăinţa şi de mare sfinţenie.
Sfânta Tradiţie afirmă că, la templu, Maica Domnului a fost întâmpinată de arhiereul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezatorul. Prin harul său, doar văzând-o pe Sfânta Fecioara, Zaharia a înţeles lucrarea lui Dumnezeu.
Această ,,Intrare” nu este înţeleasă de către credincioşi doar ca înfăţişarea Maicii Domnului în templul de piatră din Ierusalim, ci mai ales drept primirea ei în Raiul în care nici un om nu a mai ajuns după Căderea în păcat.
Pentru această sărbătoare este dezlegare la peşte.
Sfântul Andrei (30 noiembrie)
Acest Sfânt este, la români, patronul lupilor şi ziua sa este închinată acestor animale. Se credea că în această zi îşi vede lupul coada (se ştie că gâtul lupului este rigid, acesta neputând să-şi întoarcă capul); pentru o zi, însă, lupul nu mai are gâtul înţepenit, aşa că prada, om sau animal, nu are scăpare.
Se spunea că nici un moment al anului nu este mai potrivit pentru transformarea oamenilor în vârcolaci, ca ziua Sfântului Andrei. Împotriva acestor fiinţe malefice, usturoiul este singurul aliat al omului.
