A, nu-nu, in materie de gastronomie, de la mine chiar nu se poate invata prea mult; daca ar fi asa, as scrie retete si nu comentarii cu lungime de nuvela... Am mostenit de la Tata dragostea pentru mancare (cu toata rusinea, mai ales facuta de altii!) si pentru cuvantul scris si vorbit; si inca si grija de a nu uita Limba Romana... Am o mare admiratie pentru maiestria si inventivitatea gospodinelor capabile sa produca in propria bucatarie feluri demne de confiseurs/ patissiers/ chefs de renume, din toata lumea... folosind Mascarpone, Dr. Oetker, dulce de leche, ananas, quinoa samd ("globalizarea"...) si-mi plac mult toate aceste bunatati! Dar drag si dor mi-i intotdeauna (probabil ca tuturor celor "plecati in lume"...), de mancarurile cu aroma de "amintiri", facute dupa retete vechi si gospodaresti, ca "de acasa", adica, ca cele ale Dvs! Sau parafrazand... "cum spune Frantzuzul de cand e el, si Romanul, de cand a invatat frantzuzeste": on revient toujours à ses premières amours! Deci eu am pentru ce va multumi (dar si cere iertare, ptr aceste multe divagatii)!